Acest articol analizeaza felul in care kerisul balinez a devenit un obiect incarcat de statut, protectie ritualica, memorie epica si autoritate disciplinata in spatii de curte si templu.
Urmareste badikul de la lama forjata la emblema sociala in ideile bugis si makassar despre demnitate, pregatire si memorie de familie.
Acest articol examineaza mandaul dayak ca lama din Kalimantan ale carei forma, teaca, accesorii si asocieri razboinice pastrate in memorie dezvaluie o lume mai larga a mestesugului si identitatii.
Acest articol urmareste kujangul sundanez de la o lama distinctiva din Java de Vest la o emblema publica a identitatii regionale, cunoasterii mestesugaresti si autoritatii pastrate in memorie.
Exploreaza felul in care rencongul acehnez a trecut de la arma apropiata a sultanatului la emblema publica a curajului, demnitatii si identitatii ceremoniale.
Demak arata cum islamul, comertul maritim, patronajul moscheii si ideile javaneze mostenite despre domnie s-au intalnit intr-una dintre primele traditii de curte musulmane din Java.