Manuscrise si Literatura este un spatiu editorial pentru lectura atenta a temei sistemele de scriere, manuscrisele lontar, textele sacre, literatura de curte, pustaha Batak și transmiterea cunoașterii prin forme scrise, nu doar o lista de articole. Pagina ajuta cititorii sa urmareasca felul in care obiectele, contextul istoric si transformarile de sens cultural se leaga in timp. Sisteme de scriere, manuscrise, texte si traditii literare din arhipelag. In aceasta forma, fiecare text devine parte dintr-o discutie mai ampla despre memorie, identitate, tehnica, credinta si patrimoniu.
In prezent, acest subiect include 3 articole, printre care Istoria Manuscriselor Lontar din Bali si Lombok, Texte Sacre si Manuscrise ale Arhipelagului si Sistemele de scriere precoloniale ale arhipelagului indonezian. Continutul va continua sa creasca pe masura ce sunt adaugate surse, obiecte si perspective noi. Fiecare articol este construit cu atentie fata de transparenta documentarii: ce poate fi cunoscut din surse, ce ramane interpretare si cum poate fi citit un obiect in legatura cu societatea care l-a produs sau folosit. Cand sursele difera, diferentele sunt explicate pentru a sustine o lectura critica.
Accentul curatorial cade pe scrierea lontar, patrimoniul literar javanez vechi, practica manuscriselor Batak, textele sacre, cunoștințele calendaristice și compoziția literară de curte. O abordare muzeala este importanta deoarece cultura materiala nu are, de obicei, un singur sens. Un obiect poate fi instrument practic, semn de statut, componenta rituala, dovada a schimbului sau reper al memoriei familiale. Pagina Manuscrise si Literatura este construita pentru a face vizibile aceste straturi fara a impune o concluzie unica.
Practic, aceasta pagina functioneaza ca o harta de inceput. Cititorii pot porni de la un articol si pot compara termeni, materiale, regiuni, stiluri vizuale, functii sociale si surse istorice in alte texte. Scopul nu este doar transmiterea unor fapte separate, ci construirea unei intelegeri progresive, mai puternice pe masura ce cititorul trece de la un obiect la altul. Astfel, tema devine o arhiva vie, deschisa actualizarilor, corectiilor si cercetarilor viitoare.